Comunicat privind eficientizarea măsurilor de criză în perioada Stării de urgență

Vom începe cu o scurtă plasare în context a problematicii care ne preocupă.

Astfel, comunicatul MAE din data de 3 aprilie 2020* prevede tratarea diferențiată a persoanelor care pătrund pe teritoriul României în perioada stării de urgență. Persoanele asimptomatice care sosesc în țară dintr-o călătorie internațională, din zone cu risc redus de contaminare cu virusul Covid19, se  vor izola la domiciliu, în locația declarată la intrarea în țară, pentru o perioadă de 14 zile; în cazul în care se observă dezvoltarea unei simptomatologii specifice infecției cu coronavirusul Covid19, aceste persoane vor fi testate la domiciliu de personal medical al serviciului de ambulanță, urmând a se lua măsurile impuse în funcție de rezultatul testării: rămânerea în izolare la domiciliu, intrarea în carantină sau internarea cazurilor confirmate și aplicarea tratamentelor necesare. În ceea ce privește persoanele care sosesc în țară din localitățile sau regiunile cu risc sporit de contaminare (zonele roșii**) hotărârea prevede intrarea în carantină instituționalizată, pentru o perioadă de 14 zile, în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică.

Conform articolului 34 al Constituției, statul are obligația de a asigura accesul general al populației la serviciile medicale și de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice. Totodată, statul are obligația de a garanta utilizarea eficientă a fondurilor alocate acestui scop.

Plecând de la aceste prevederi și incluzând măsurile preconizate de ordonanțele militare emise în perioada declarării stării de urgență la nivel național, statul român și-a asumat sarcina preluării, izolării și/sau punerii în carantină a persoanelor intrate pe teritoriul național.

Am urmărit cu atenție măsurile luate în vederea instituirii carantinei pentru acele persoane care provin din zone cu risc crescut. Spațiile desemnate pentru carantină au fost alese de autorități pe baza anumitor criterii de disponibilitate și de eficiență, fiind vorba în principal de hoteluri neocupate în perioada extra-sezonieră. Nu vom intra acum într-o discuție privind oportunitatea rechiziționării acestor spații pe timp determinat, așa cum ne rezervăm dreptul de a analiza în viitor, în detaliu, metodele de atribuire a fondurilor publice în vederea achitării spațiilor de carantină (deseori la un preț nejustificat de mare), precum și măsurile de supraveghere a respectării condițiilor de izolare (precare sau pur și simplu inexistente).

Este important însă să atragem atenția asupra problemei alocării (prin Hotărârea Guvernamentală nr. 15 din martie 2020***) a unor sume acoperind, între altele, alocația de cazare, în valoare de 230 lei/zi, indemnizația de cazare, în cuantum de 70 lei/zi, plus alte cheltuieli aferente carantinei persoanelor provenind din zone cu risc sporit. Aceste sume sunt acoperite de bugetul Ministerului Sănătății, un buget ultra-solicitat în această perioadă, chiar dacă el a fost suplimentat. Desigur, atât bugetul acestui minister cât și cel național sunt asigurate de plătitorii de taxe și impozite, de persoanele fizice și juridice active, de noi toți.

Altfel spus, presiunea nu este (și mai ales, nu va fi, la scadență) pe autorități, ci pe noi toți. De ceea, este extrem de important să urmărim cum sunt repartizați și cheltuiți acești bani și să încercăm, împreună, să optimizăm alocațiile publice și să evităm excesele, mai ales într-o perioadă de criză.

Credem că este necesară, în acest sens, introducerea unui sistem de coplată pentru sumele impuse de instaurarea măsurilor de carantină pentru persoanelor care intră în țară. Acesta va servi la ușurarea presiunii asupra bugetului public, precum și la responsabilizarea cetățenilor care intră în carantină.

Considerăm, de asemenea, că se impune o dirijare responsabilă și eficientă a fondurilor publice către susținerea punctuală a sectoarelor economice afectate de criză, a firmelor mici și mijlocii în special, precum și a tuturor cetățenilor activi care au suferit o restrângere sau o încetare a activităților lucrative din pricina crizei.

În fine, pe lângă o reexaminare urgentă a metodologiei de aplicare a alocațiilor guvernamentale și o redefinire a destinatarilor fondurilor publice, credem că este necesară o întărire tangibilă a măsurilor de respectare a normelor de carantină.

Radu Ghidău
Președinte al
Alianței Național Țărăniste

 

 

 

* Comunicat MAE din 3 aprilie 2020, “Informații actualizate cu privire la localitățile/regiunile pentru care se instituie măsura carantinei instituționalizate sau autoizolării”, http://www.mae.ro/node/51759

** Lista actualizată a zonelor de risc, Institutul Național de Sănătate Publică din România și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/1620-lista-zone-02-04-2020/file

*** Hotărâre de Guvern nr. 15/2020, https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-15.pdf